PROIECTUL NOSTRU DE ȚARĂ

ROMÂNIA RESPECTATĂ

     Sunt Cristian Diaconescu, cred în dreptate și corectitudine, cred că românii și ROMÂNIA merită să fie respectați. Cu acest gând în minte și în suflet, după discuții cu mii și mii de români, din toate zonele țării, am hotărât să candidez la Președinția României. În cele ce urmează vă împărtășesc PROIECTUL MEU de țară, ROMÂNIA RESPECTATĂ.

     Doresc ca acest proiect să devină PROIECTUL NOSTRU, al tuturor celor care credem că se poate, că ROMÂNIA merită o soartă mai bună în următorii ani și nu doar alte generații de sacrificiu într-o continuă tranziție.

     Merităm să trăim mai bine, să fim respectați ca oameni și ca țară și putem face asta împreună cu un Președinte care să respecte poporul român și care să îi urmărească interesele în țară și în străinătate, cu un Guvern care să coopereze cu Președintele, astfel încât să își respecte cuvântul dat românilor.

     Cuvântul-cheie în proiectul nostru este “RESPECT”, pentru că în ultimii ani am uitat să ne respectăm, să cerem să fim respectați și să ne facem respectați. Ca oameni, ca cetățeni, ca țară, trebuie să punem în prim plan respectul.

TREBUIE SĂ REDEVENIM O SOCIETATE A RESPECTULUI!

     Ca român care a respectat și slujit comunitatea și statul, înțeleg că respectul este calea către înainte: respectul pentru cetățenii ROMÂNI, respectul pentru ROMÂNIA, respectul pentru Educație, Muncă și Valoare, respectul pentru Instituții și pentru Statul de Drept și, nu în ultimul rând, respectul ca mentalitate.

     Reînvățând să ne respectăm și să respectăm, vom crea fundamentul necesar pentru a trăi mai bine, mai fericiți, într-o țară mândră și influentă, în regiune, în Uniunea Europeană,  în NATO și în lumea întreagă.

     Respectul pentru cetățean înseamnă politețe, dar și servicii publice de calitate – justiție, educație, sănătate, infrastructură.

     Respectul pentru țară înseamnă a acționa în interesul ei oriunde în lume. Înseamnă respectul pentru tradiții, dar și interesul și eforturile pentru modernizarea statului.

     Să păstrăm ce e frumos din trecutul nostru și să ne pregătim, pe noi, copiii și nepoții noștri pentru viitor. Numai în acest fel putem să devenim o societate a succesului, prosperității și stabilității.

     Avem nevoie de un Președinte puternic și înțelept, care să înțeleagă toate aceste lucruri, și care să nu vrea putere de dragul puterii, ci pentru a servi interesele românilor și ale României.

     După o carieră în slujba ROMÂNIEI și a românilor, vin în fața dumneavoastră pentru a vă propune să facem echipă pentru ROMÂNIA.

     Un Președinte corect, pentru toți românii, trebuie să fie cinstit și să le spună adevărul.

     Un singur om nu poate face miracole, dar un Președinte cu o echipă de douăzeci de milioane de coechipieri poate să dea încredere într-un viitor mai bun.

     Președintele nu e Premier și nu trebuie să facă treaba Guvernului, ci are propriile sale atribuții, dar împreună, și cu sprijinul tuturor românilor, putem să ne dezvoltăm mai mult în următorul deceniu decât în ultimii 35 de ani care au trecut de la Revoluție.

     Vă propun să mergem pe acest drum împreună, respectându-ne reciproc și pregătind ROMÂNIA pentru succes, prosperitate și stabilitate.

ROMÂNI FERICIȚI, PROSPERI, BUCURÂNDU-SE DE VIAȚĂ ȘI DE FAMILIILE LOR, ACEASTA ESTE NORMALITATEA PE CARE MI-O DORESC PENTRU ROMÂNIA ȘI PENTRU CARE VOI LUPTA CA PREȘEDINTE!

VIZIUNEA ASUPRA SOCIETĂȚII

I. Respect pentru Români

Respectul pentru români ca persoane se manifestă prin standardul acestora de viață, prin condițiile de trai.

Condițiile de trai nu depind numai de stat, sau de guvern, ci de fiecare dintre noi în parte, de munca pe care o depunem, de felul în care încercam să ne ridicăm, să trăim mai bine.

Ca Președinte, vreau să îi inspir pe români să fie ambițioși, să își dorească mai mult de la viață și să fie dispuși să muncească până la apariția succesului.

În același timp, voi lucra cu Guvernul pentru ca mediul din ROMÂNIA să ofere cât mai multe oportunități, de la condițiile economice, la cele sociale și la cele internaționale. Îmi voi folosi toată experiența profesională, prin diplomație economică, să atrag cât mai multe investiții străine, care să se materializeze într-un trai mai bun și mai sigur pentru români.

Respectul pentru români ca cetățeni se reflectă în transparența și calitatea mesajelor de la liderii țării precum și în felul în care se comportă statul, administrația, cu românii.

     Voi da un semnal, ca viitor Președinte al României, realizând un proiect “virtual” al “Porților Deschise” pentru a explica românilor mai bine felul în care se iau deciziile țării. Voi transmite societății românești mesaje pozitive, de colaborare, de ambiție și voință de a avea succes cu toții, căci e important ca liderul politic să inspire constructiv, nu doar să fie preocupat de lupta politică.

În parteneriat cu Guvernul, voi milita pentru respect în relația cu administrația și funcționarii publici, în dublu sens: noi să le respectăm munca, ei să ne respecte pe noi prin acte administrative de calitate și în timp util. Respectul pentru cetățean înseamnă și respectul pentru contribuabil, printr-o fiscalitate clară, simplă și stabilă, care să permită investiții pe mai mulți ani și care să nu dea emoții de la o luna la altă.

Respectul pentru familie este necesar cu atât mai mult cu cât condițiile din ultimele decenii nu au stimulat tinerii să își creeze o familie, fiind mai preocupați de grijile zilnice ale tranziției. Pentru mine, familia contează. Familia ca valoare primordială şi ca prioritate zero trebuie pusă în centrul politicilor publice. Familia îi poate face pe români mai fericiți și statul român mai puternic.

ROMÂNIA este familia viitorului Președinte.

Respectul pentru comunitate ține atât de solidaritate, cât și de respectarea regulilor traiului în comun. O cultură a ajutorului pentru cei aflați în nevoie e mai mult decât necesară în ROMÂNIA. Românii nu trebuie să aștepte de la stat să le fie mai bine. Fericirea noastră depinde de fiecare dintre noi. Putem fi  o societate în care solidaritatea între oameni să fie prezentă, reală, iar eu ca Președinte voi da cu fermitate un semnal în acest sens. În același timp, trebuie să fie clare regulile traiului în comun: democrația nu înseamnă haos și lipsă de respect pentru legi și pentru aproapele nostru, ci libertatea de a fi fericiți, în condițiile respectării legilor.

VOI FI PREȘEDINTELE TUTUROR ROMÂNILOR ȘI VOI SUSȚINE FĂRĂ EZITARE DREPTUL ACESTORA LA O VIAȚĂ DECENTĂ ȘI RESPECTATĂ.

ROMÂNII MERITĂ MAI MULT RESPECT, CA PERSOANE, CA ȘI CETĂȚENI, CA FAMILIE ȘI COMUNITATE.

II. Respect pentru ROMÂNIA

Respectul pentru ROMÂNIA are multiple valențe, de la onoare, demnitate, respectul pentru tradițiile și pentru valorile românești până la asigurarea faptului că țara noastră se bucură de o imagine respectabilă atât în regiune, în UE și în NATO, dar și în plan global.

Respectul pentru ROMÂNIA presupune totodată conștientizarea importanței siguranței naționale și a integrității statului român, precum și respectul de care merită să se bucure comunitățile de români din străinătate.

ROMÂNIA are oameni inteligenți și frumoși precum și tradiții apreciate, atât de noi, cât și de străini. E cu atât mai important să le păstrăm, să ne cultivăm valorile tradiționale, fiind totodată în pas cu vremurile. Avem nevoie de adaptare și progres, de modernizare, dar nu trebuie să renunțăm la ceea ce este frumos în trecutul nostru. Un popor cu un viitor frumos are și un trecut, care merită respectat, nu putem reinventa roata în fiecare deceniu, avem nevoie de o minimă stabilitate.

În calitate de Președinte al României, voi fi un lider echilibrat, dar puternic, care, alături de Guvern și de Parlament va face ROMÂNIA respectată și influentă, pe măsura potențialului său, în regiune, în UE și în NATO.

Ca lider al românilor, voi menține ferm ancorată ROMÂNIA în comunitatea euro-atlantică, voi consolida și mai mult parteneriatul strategic cu SUA şi voi ridica standardul ambițiilor regionale și globale românești. Cine își dorește puțin, primește puțin, iar ROMÂNIA merită mai mult, merită să fie lider regional în Sud-Estul Europei. Dacă suntem lideri în regiune, vom fi mai influenți și în UE și în NATO și vom avea o valoare adăugată mai mare pentru partenerii externi, din lumea întreagă. Vom fi mai influenți la Bruxelles și în capitalele cheie ale lumii.

E foarte important să creștem economic în regiune, și nu numai, asta fiind una din marile mele priorități: voi susține antreprenorii și exportatorii români și voi da o componentă mai puternică pragmatismului în relațiile bilaterale. Vreau să deschid uși pentru succesul românesc în străinătate, în timp ce îi respectăm pe cei care au reușit deja.

În calitate de Președinte al Consiliului Suprem de Apărare al Țării voi coordona acțiunea noastră în fața noilor provocări geopolitice, dar și a riscurilor noi, simetrice și asimetrice – precum cybersecuritatea – cu care ne confruntăm în perioada actuala, sprijinind demersurile Guvernului de a aloca 2,5% din PIB ca buget al Apărării.

Trebuie să le oferim siguranță atât românilor, cât și cetățenilor care ne sunt frați, cei din Republica Moldova, stat pe care îl vom sprijini în traiectoria sa europeană.

Apărarea drepturilor și libertăților românilor aflați în statele din jurul României reprezintă o responsabilitate care se înscrie în standardele europene privind funcționarea statului de drept, promovarea și respectarea drepturilor și libertăților comunităților etnice.

În același timp, voi coordona, alături de Guvern, procesul de obținere a independenței energetice pentru ROMÂNIA în următorii ani, precum și a statutului de hub regional de investiții. Astfel, vom fi mai bine pregătiți în procesul de globalizare.

VOI FI PREȘEDINTELE MODERNIZĂRII ȘI AL PROSPERITĂȚII, DAR ȘI AL STABILITĂȚII ȘI RESPECTULUI PENTRU VALORILE TRADIȚIONALE!

III. Respect pentru Educație, Sănătate, Muncă și Valoare

Avem oameni valoroși, medici, ingineri, profesori, muncitori, artiști, sportivi, pur și simplu români competenți, care își fac datoria bine și discret în fiecare zi, dar care sunt acoperiți de zgomotul incompetenței care a cuprins clasa politică și guvernarea.

Avem nevoie de o nouă normalitate, de normalitatea valorii, astfel încât incompetența să devină excepția -și să fie sancționată ca atare- și nu să pară regula. Pentru asta avem nevoie de respect pentru muncă și valoare, și de respect pentru oameni în două chestiuni cheie: educație și sănătate.

Ca Președinte mă voi strădui, dincolo de puterea exemplului personal, să reunesc periodic la o masă, valorile românești din țară și din străinătate, și să le consult în cadrul unui “Pact pentru Valorile României” menit a oferi periodic sprijin actului de guvernare, pentru performanța sa.

Voi lucra pentru recunoașterea mai rapidă a diplomelor de vârf din străinătate, astfel încât această resursă umană românească să poată fi folosită și în ROMÂNIA. Avem nevoie de românii din străinătate. Putem și vom colabora mai bine cu diaspora din diferite țări ale lumii, punând totodată bazele unui Program Național de Reîntoarcere a Românilor în țară.

Avem nevoie de un Pact realist pentru Educație, pe care să îl urmăm cu stoicism căci nu ne putem permite la nesfârșit experimente asupra copiilor noștri. Totodată, nu se poate face educație de calitate fără revalorizarea instituției dascălului: avem nevoie, din nou, de respect pentru profesori, de încredere în ei și de stimularea corespunzătoare a muncii lor. În același timp, ca Președinte, voi favoriza o mai mare legătură între universități și piața forței de muncă, atât pentru a preveni șomajul în rândul tinerilor, cât și pentru ca ei să aibă toate abilitățile pentru un viitor de succes.

Nu mai putem accepta ca România să aibă printre cele mai mari rate de analfabetism și abandon școlar din Uniunea Europeană.

NU NE MAI PERMITEM GENERAȚII DE SACRIFICIU!

Avem nevoie de un just echilibru între stabilitate și evoluție tehnologică, ca bază a pregătirii  noilor generații pentru economia și necesitățile secolului XXI. Voi fi un model pentru români, stimulându-i să fie în pas cu tehnologia, astfel încât ROMÂNIA să devină un hub regional tehnologic și de inovație.

Haosul din economie a creat probleme și la nivelul sistemului de sănătate. Cred într-o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, pe care o voi susține în parteneriat cu Guvernul, acest lucru urmând a da un plus de stabilitate profesioniștilor din domeniul sănătății. Nu e normal ca, după o viață de muncă, părinții și bunicii noștri să nu își poată permite servicii medicale de calitate. Merită mai mult respect, iar sănătatea va fi una din prioritățile mele, urmând a forma și o Comisie Specială în acest sens, cu experți români din țara și străinătate, care să ofere soluții de eficientizare a sistemului sanitar, bazat pe cele mai bune practici din lume.

Respectul pentru muncă trebuie revalorizat la toate nivelurile. Voi da un semnal în acest sens, mergând periodic în comunele și satele țării, pentru a discuta cu românii implicați în agricultură și în proiecte europene legate de acest sector economic, astfel încât să reușim în mandatul meu prezidențial să ridicăm cât mai mult satul românesc spre standardele de viață de la oraș. Împreună cu românii din orașe și din sate, vreau să muncim cot la cot pentru a deveni mai buni, mai productivi, pentru a ne maximiza avantajele competitive: poziția geografică, calitatea forței de muncă, resursele naturale, creativitatea și adaptabilitatea. Voi fi un avocat al capitalului românesc, urmând a-l sprijini cu toate instrumentele aflate la dispoziția instituției Prezidențiale.

Simetric, contez pe capitalul românesc pentru construirea, în parteneriat public privat, a infrastructurilor de care ROMÂNIA are nevoie în anii care vin.

IV. Respect pentru Instituții și Statul de Drept

În ultimii 35 de ani a prevalat sentimentul lipsei de încredere și de direcție a țării, românii fiind perpetuu dezamăgiți de clasa politică. A sosit momentul să schimbăm societatea în bine, schimbând modelul după care este condusă țara, prin felul în care ne raportăm la instituții, prin respectul pentru ele și prin întărirea statului de drept. Fără respect pentru instituții și pentru statul de drept nu se poate vorbi de modernizare. Nu este normal ca instituțiile să ia forma oamenilor care le conduc, ci invers: oamenii trebuie să își facă datoria conform fișei postului.

Ca Președinte, intenționez să fiu un mediator între instituțiile statului, să promovez dialogul cu societatea civilă și să sprijin o justiție independentă, rapidă și corectă. Legea și ordinea, precum și sentimentul că justiția e „pentru toți, nu doar pentru unii”, constituie un pas necesar în procesul de creare a încrederii în statul de drept și în instituțiile sale.

În paralel cu respectul pentru instituții, voi stimula simetria în relația cu cetățeanul: cetățeanul trebuie să fie servit de instituții la standarde de calitate apropiate de cele din sectorul privat, cu celeritate și seriozitate. Acest lucru trebuie să fie o preocupare-cheie a ierarhiei instituțiilor, cu care intenționez să lucrăm împreună pentru scăderea birocrației pentru reducerea cheltuielilor discreționare și implementarea unui sistem profesionist și competitiv de e-government.

Ca arbitru, voi milita pentru promovarea criteriului competenței la numirile în funcțiile publice. Apartenența politică trebuie să înceteze să mai fie singura virtute. Voi promova, de asemenea, transparența nominalizărilor pentru aceste funcții. Pentru transparență, voi promova tehnologia și în cadrul Administrației Prezidențiale și voi folosi experiența programatorilor români pentru un “Cod pentru România” care să stimuleze creativitatea în obținerea soluțiilor tehnice optime pentru transparența administrativă și interacțiunea cu cetățenii. A sosit momentul ca Palatul Cotroceni să fie deschis, din toate punctele de vedere, publicului român.

VOI INAUGURA UN DISCURS ANUAL CU PRIVIRE LA STAREA NAȚIUNII ROMÂNE ÎN CARE VOI INCLUDE INDICATORII ESENȚIALI DE PROGRES PENTRU ROMÂNIA ȘI PENTRU POLITICILE STATULUI!

V. Respectul ca Mentalitate: Societatea Respectului

De prea multe ori în ROMÂNIA ne-am obișnuit cu replica “merge și așa”, și, încet-încet, am asistat la degradarea societății românești, până la un nivel al relațiilor sociale pe care nu îl mai recunoaștem. Adevărul e că nu mai “merge și așa”, e nevoie urgentă de schimbarea mentalității și de avansare spre o societate a respectului. Numai așa putem ajunge mai buni și numai așa putem deveni noi înșine schimbarea de care are nevoie societatea.

Ca Președinte, sunt pregătit să lupt pentru schimbarea mentalității, făcând o largă coaliție cu toții românii care doresc să inspire societatea prin bun simț, succes, meritocrație.

Normalitatea mandatului meu prezidențial va fi normalitatea bunului simț și a respectului pentru cei din jur, a construcției și a tragerii “la aceeași căruță” pentru o Românie mai bună.

Dezbinarea, denigrarea, injuriile au ajuns prea departe, și a sosit momentul să îmbrățișăm ideea de comunitate și pe cea de moderație. O putem face începând să respectăm diferențele de opinie și să cultivăm din nou dezbaterea, argumentul. Mă voi implica personal pentru ridicarea ștachetei profesionalismului și a bunului simț în dezbaterea publică, pentru ca românii să vadă că nu toți politicienii sunt politruci, ci că mai există oameni de stat, cu „cei șapte ani de acasă” care vor să construiască, cu seriozitate, alături de români, societatea viitorului.

Una dintre prioritățile mandatului meu este recăpătarea încrederii în clasa politică, bazată pe acțiuni, nu doar vorbe. Nu trebuie să acceptăm declinul și standardele joase, căci avem energia, ideile și ambiția să rezolvăm problemele economice, sociale și politice, să tratăm politica cu responsabilitate. Prea mult timp ne-a fost teamă să ne asumăm o direcție clară, am trăit o politică paralizată când de frică, când de alegeri greșite sau oscilante, ceea ce ne-a făcut să pierdem mai multe trenuri decât era cazul. Dincolo de reforma și modernizarea statului e necesar un alt element cheie pentru modernizare: o schimbare culturală și de mentalitate în țară, în sensul revalorizării tenacității, a succesului, a luptei până la reușită. Au fost, de-a lungul istoriei noastre, suficiente momente în care am știut să fim luptători, în ciuda condițiilor dificile. 

ESTE MOMENTUL SĂ RENAȘTEM CA NAȚIUNE ȘI SĂ NE MATURIZĂM.

O CONDIȚIE A MATURIZĂRII ESTE CONSTRUIREA SOCIETĂȚII RESPECTULUI.

VIZIUNEA ASUPRA STATULUI ȘI ECONOMIEI NAȚIONALE

Legea fundamentală a statului precizează limpede care sunt atribuțiile Președintelui. Printre altele, acesta veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită și poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii și încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, pe care le supune spre ratificare Parlamentului.

Atribuțiile fundamentale ale Președintelui, pe care acesta poate și trebuie să le îndeplinească cu competență și în condiții de eficiență sunt politica externă, justiția, apărarea, ordinea publică și siguranța națională.

De aici rezultă că, în limite foarte precis delimitate, Președintele României este parte a puterii executive și, din acest punct de vedere, are un cuvânt important de spus în privința politicii economice a țării. Președintele nu elaborează, nu impune și nu implementează politici economice: acestea sunt atribuțiile Guvernului. Însă, la fel ca în alte domenii de activitate, președintele României are datoria de a veghea la respectarea unor principii de bază ale politicii economice și de a se asigura că politica economică este în acord cu interesele naționale și cu angajamentele europene și internaționale ale României.

Din înalta sa poziție de mediator și cu legitimitatea conferită de votul popular direct, președintele României are datoria de a se asigura că regulile care guvernează activitatea actorilor din economie, fie ei investitori strategici, mici antreprenori sau salariați, sunt corecte, echitabile și eficiente și sunt implementate cinstit și cu celeritate, fără  favoritisme.

Situat în afara jocului intereselor politice și având acces la cele mai competente și credibile surse de informare, președintele României se află într-o poziție privilegiată pentru a primi semnale cu privire la evoluțiile din economia reală, semnale pe care să le facă publice și să le transmită mai departe celor direct responsabili cu politicile economice, în vederea corectării unor eventuale disfuncționalități, prevenirii situațiilor de criză și valorificării unor oportunități strategice majore pentru dezvoltarea economică a României.

Constituția îi atribuie președintelui rolul de gardian al principiilor și de supraveghetor al bunei funcționări a instituțiilor. Tocmai de aceea, departe de a fi un detaliu secundar, viziunea economică a președintelui României este de cea mai mare importanță pentru cetățenii statului român, în dubla lor calitate de alegători și contribuabili.

Una dintre marile maladii ale politicii românești, cauză principală de întârziere a dezvoltării țării, este absența cvasitotală din dezbaterea publică a discuțiilor cu privire la principiile primordiale de funcționare a statului și irosirea sterilă în detalii nefundamentate. De aici, neputința de a implementa cu consecvență un proiect de țară dincolo de durata limitată a unui ciclu electoral. De aici, obsesia „centrului”, expresie eufemistică ce maschează lipsa de idei și de principii, dar și lașitatea clasei politice, incapabilă să asimileze și să-și asume direcții limpezi și coerente și să le implementeze prin politici publice corespunzătoare.

Următoarele măsuri ar putea să corijeze această situație:

• Reducerea la minimum a rolului și a implicării statului în economie și definirea foarte limpede a atribuțiilor instituțiilor de stat și a limitelor acestor atribuții.
• Statul nu trebuie să fie nici antreprenor și nici manager în economie, ci să se limiteze la a asigura un cadru legislativ și procedural care să permită manifestarea deplină a libertății economice a cetățenilor săi, prin Parlament și Guvern, și să vegheze, prin Justiție, la respectarea și implementarea regulilor unei competiții economice corecte și echitabile, în condițiile principiului fundamental al egalității în fața legii.
• În domeniul sănătății, susțin o reducere graduală, controlată și responsabilă a implicării statului în favoarea sectorului privat, în folosul cetățenilor beneficiari de servicii medicale și al profesioniștilor din sănătate. Acest fapt nu înseamnă o derobare a statului de obligațiile sale în domeniu, prevăzute de Constituție, ci dimpotrivă, asumarea de către stat exclusiv a rolului de legislator și supraveghetor al sistemului medical și renunțarea la cel de actor direct implicat. Statul nu poate fi nici medic și nici administrator de spital, iar acest lucru se vede extrem de limpede în starea deplorabilă a sistemului românesc de sănătate. Creșterea calității serviciilor medicale, reducerea costurilor acestora, stoparea risipei de resurse și majorarea veniturilor profesioniștilor din domeniul medical nu se pot obține decât prin competiție liberă, atent și competent supravegheată de instituțiile specializate ale statului. Voi acorda o atenție deosebită eradicării fenomenului de cartel sau monopol în sistemul medical sau farmaceutic.
• Evoluțiile demografice și financiar-bugetare arată limpede că, în actuala sa structură, în care pensionarii sunt susținuți de contribuțiile de asigurări sociale plătite de salariații aflați în activitate, sistemul public de pensii este nesustenabil pe termen mediu și lung. Susțin încurajarea economisirii individuale pentru pensie, prin sisteme private de investiții financiare atent supravegheate, cu un dublu beneficiu: majorarea veniturilor pensionarilor și finanțarea economiei reale.
• Sistemul de protecție socială trebuie reformat din temelii. Pentru eficientizarea acestuia și pentru stoparea risipei de resurse și a fraudelor, persoanele cu adevărat defavorizate și aflate în situații dificile trebuie identificate cu maximă precizie. Politicile de acordare a ajutoarelor sociale trebuie să încurajeze, acolo unde este posibil, reintegrarea cât mai rapidă a beneficiarilor pe piața muncii.
• Unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai libertății, sănătății și funcționalității unei economii este starea întreprinderilor mici și mijlocii, a micului antreprenoriat. O țară are nevoie, fără doar și poate, de corporații mari, puternice, cu pondere însemnată în ocuparea forței de muncă și cu contribuții masive la bugetele statului. Dar nu este suficient. Numărul de IMM-uri dintr-o țară dă indicații cu privire la gradul de libertate economică al acesteia, despre cât de ușor sau de dificil se poate manifesta, în condiții de eficiență, spiritul antreprenorial al cetățenilor. Mai multă concurență și diversitate înseamnă mai multe opțiuni pentru consumatori, mai multă inovație, calitate superioară la prețuri mai mici și mai multe șanse la prosperitate pentru mai mulți oameni.
• Problema nu este una culturală. Repet, afirmația potrivit căreia românii ar fi animați de mai puțină inițiativă antreprenorială decât alți europeni este una profund falsă. În opinia mea, avem atât de puține IMM-uri în ROMÂNIA, raportat la numărul populației, pentru că avem mult prea multe bariere legislative, administrativ-birocratice, fiscale și de reglementare. Este foarte dificil să înființezi o firmă și este foarte greu să menții în activitate o firmă, atunci când statul nu te sprijină cu resurse, fie ele de bani sau de timp.

În privința IMM-urilor, voi sprijini următoarele tipuri de politici:

• Reducerea la maximum a numărului și a complexității procedurilor și actelor birocratice necesare pentru înființarea unei firme mici noi. Idealul, deloc de neatins, ci deja concretizat în multe state, este ca o firmă să poată fi înființată online prin doar câteva click-uri pe unul (de preferință) sau mai multe site-uri de agenții guvernamentale. Costurile de timp și de bani pentru înființarea de firme, mai ales de către antreprenori tineri debutanți, fără prea multe resurse, trebuie reduse până aproape de zero.
• Pentru tinerii antreprenori debutanți, esențial este să se adapteze cât mai rapid pe piețele pe care vor să funcționeze. După cum bine știm, o afacere aflată la început se confruntă cu costuri masive și beneficiază de încasări mici, iar despre profit nici nu poate fi vorba. Propun scutirea de taxe, impozite și contribuții, sau cel puțin reducerea semnificativă a acestora, pentru firmele mici nou-înființate de antreprenori tineri debutanți. Mă refer la toate obligațiile fiscale existente, atât către bugetul de stat, cât și către cele de asigurări sociale, precum și de cele la bugetele locale. Nivelul exact al scutirilor sau reducerilor, modalitățile de aplicare a acestora, ca și perioada de grație acordată, rămân la latitudinea Guvernului.
• Accesul la finanțare și capital este vital pentru firmele mici nou înființate de către tinerii antreprenori debutanți. Fără un istoric de business în spate, fără un flux de numerar stabil și de cele mai multe ori fără să aibă posibilitatea de a prezenta garanții materiale colaterale potențialilor finanțatori, multe idei bune de afaceri mor în fașă.
• Am mai spus-o și o repet: IMM-urile nu au nevoie de pomeni, ci de facilități. Tocmai de aceea, în locul acordării de subvenții directe, este mult mai importantă facilitarea accesului la credite bancare. Este nevoie de crearea de programe de garantare a creditelor țintite pentru IMM-urile nou înființate de către tineri antreprenori debutanți. Este necesară, de asemenea, încurajarea investițiilor de tip venture capital în start-up-uri, iar cea mai firească și la îndemână metodă este acordarea de facilități fiscale pentru aceste investiții.
• Cultura antreprenorială trebuie dezvoltată de la cele mai fragede vârste, prin programe și cursuri specializate derulate în școli și licee. Trebuie să abandonăm ideea păguboasă că antreprenoriatul este o opțiune de viață rezervată exclusiv unei nișe de privilegiați. În anumite momente ale vieții, oricine se poate vedea nevoit să își asume riscul de a începe un business pe cont propriu, chiar dacă nu și-a propus acest lucru niciodată până atunci. Abilitățile antreprenoriale sunt esențiale pentru adaptarea la lumea contemporană, aflată în continuă mișcare și schimbare, la viteze tot mai mari.
• Sunt un adept fără echivoc al sprijinirii antreprenoriatului privat. În multe domenii, însă, pentru eficientizarea activității acestor companii și pentru o competiție economică liberă și echitabilă, privatizările nu sunt suficiente. Nu rezolvăm nimic dacă înlocuim monopoluri de stat cu monopoluri și oligopoluri private. Privatizările trebuie în mod necesar însoțite de măsuri de deschidere și liberalizare a accesului pe piețe pentru noi concurenți. Monopolurile fac rău economiei și societății în general și, de aceea, numărul lor trebuie redus la minimum. Trebuie să ne limităm la un număr cât mai mic de monopoluri naturale, exclusiv în domenii de interes strategic.
• Susțin fără rezerve reducerea poverii fiscale pentru cetățeni și companii, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere administrativ-birocratic. Trebuie minimizat fenomenul evaziunii și fraudei fiscale, iar pentru asta nu sunt suficiente măsurile punitive. Reducerea evaziunii fiscale nu se va putea face cu adevărat decât atunci când va fi mai ieftin și mai comod, din toate punctele de vedere, pentru contribuabil, să-și achite taxele și impozitele datorate decât să le eludeze.
• Susțin un buget echilibrat mai degrabă prin reducerea și optimizarea cheltuielilor decât prin majorarea taxelor. Reforma administrativă a sistemului fiscal în sensul simplificării acestuia este vitală. Taxele și impozitele trebuie să devină mai ușor de plătit pentru contribuabili și mai ușor de încasat pentru agențiile specializate ale statului.
• O altă boală veche și grea a României este infrastructura, în special cea rutieră. Amânările, întârzierile și eșecurile multor proiecte de infrastructură, ca și costurile foarte mari ale acestora, ineficiența, corupția și fraudele cu care acestea sunt asociate au la bază faptul că, exact ca în perioada comunistă, politicienii vor să raporteze „succese la hectar” (a se citi „kilometri de autostradă”) în scop electoral și pentru a-și îmbogăți clientela de partid. Eliminarea ineficiențelor și a fraudelor se poate face doar atunci când proiectele de infrastructură au sens din punct de vedere economic, respectiv atunci când există realmente cerere pentru ele. Iar această cerere poate fi identificată și satisfăcută doar de către antreprenorii și finanțatorii privați dispuși să-și asume riscuri investiționale, pe care statul îi poate sprijini prin garanții, dar mai ales printr-o legislație flexibilă și predictibilă, adaptată nevoilor acestora.

• În ceea ce privește relațiile economice internaționale, susțin fără echivoc libertatea de circulație a capitalului, a muncii și libertatea de a face afaceri în Uniunea Europeană și nu numai. În exercitarea atribuțiilor mele legate de politica externă voi veghea la respectarea drepturilor și libertăților lucrătorilor și antreprenorilor români în Uniunea Europeană, în litera și în spiritul tratatelor și convențiilor la care ROMÂNIA este parte. Dar lumea nu se termină cu Europa. Libertatea comercială este o valoare globală care trebuie promovată și sprijinită.

Sectorul energetic și al resurselor naturale este unul vital pentru ROMÂNIA și pentru întreaga Europă, mai ales în contextul actualelor tensiuni geopolitice mondiale, care își au unul dintre principalele epicentre atât de aproape de granițele noastre.

Din acest punct de vedere, politicile publice din domeniul energiei trebuie să răspundă corect și eficient mai multor provocări, care sunt doar aparent contradictorii, ele constituind, în esență, un tot unitar. Avem de a face, pe de o parte, cu necesitatea de a reduce costurile cu consumul de energie, care reprezintă o povară tot mai mare atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii. Această reducere a costurilor trebuie obținută atât prin scăderea propriu-zisă a prețurilor, rezultat al eficientizării activităților de producție, distribuție și furnizare, cât și prin creșterea eficienței energetice, respectiv prin capacitatea de a spori confortul locativ și productivitatea industrială în condițiile reducerii consumului de energie, ținând seama și de politicile de mediu ale Uniunii Europene.

Însă imperativul reducerii costurilor cu energia trebuie coroborat cu cel al întăririi securității alimentării cu energie și cu cel al diversificării raționale a surselor de aprovizionare. Aceste obiective nu pot fi atinse decât prin investiții masive de capital, investiții care, în timp, trebuie recuperate. Nu trebuie să ne temem de aceste investiții și de costurile lor, pentru că ne vor aduce beneficii importante pe termen mediu și lung, chiar dacă, în primă instanță și pe termen scurt, costurile sunt cele care ies în evidență, iar costurile nu sunt niciodată populare.

Prin implementarea consecventă a unei strategii coerente de politici publice în domeniul energetic, imperativele enumerate mai sus pot fi atinse concomitent.

• Este nevoie de „democratizarea” producției de energie electrică. Inovațiile tehnologice din ultimii ani au redus costurile echipamentelor de producție de energie din surse regenerabile, în special în ceea ce privește panourile fotovoltaice. Acum este momentul să acordăm mai multe facilități persoanelor fizice și micilor companii pentru a se transforma din simpli consumatori în producători de energie, prin instalarea de panouri solare pe acoperișurile clădirilor rezidențiale, industriale, logistice și de birouri. Independența energetică nu trebuie să fie doar un obiectiv național, ci și unul individual și al micilor comunități. Statul îi poate sprijini prin acordarea de scutiri, reduceri și deductibilități fiscale, ca și prin reducerea poverii administrative și birocratice reprezentate de avizele, permise și autorizațiile legale în domeniu.
• Resursele naturale de hidrocarburi și nu numai ale subsolului României trebuie exploatate, în condițiile respectării drepturilor de proprietate și a normelor europene de mediu.
• De cea mai mare importanță este asigurarea interconectării sistemelor de transport de energie și gaze naturale ale României cu cele ale țărilor vecine, în primul rând cu cele ale Republicii Moldova. ROMÂNIA și Uniunea Europeană au nevoie de o Republică Moldova cât mai sigură și cât mai independentă din punct de vedere energetic și, de asemenea, pe cât posibil, cât mai conectată și din acest punct de vedere la Europa.

În calitate de Președinte al României voi acționa -profesionist- ca factor de decizie în domeniul politicii externe.

Politica externă a României trebuie să fie predictibilă, coerentă, de consens național, axată pe îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate în plan extern, pe promovarea și apărarea obiectivelor și intereselor naționale. Aceasta trebuie să servească, în mod direct și eficient, interesele cetățenilor români și să contribuie la bunăstarea și securitatea acestora.

În acest sens, voi folosi toate resursele profesionale dar și relaționarea externă, personală, pe care le-am dezvoltat în zeci de ani de muncă în politica externă a României, dar și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor români în scopul promovării active și eficiente în procesele de afirmare robustă  și de anticipare care se desfășoară la nivel internațional.

În calitate de Președinte al României voi urmări ca reacțiile necesare la nivel de decizii și acțiune concretă în politica externă să fie tot mai eficiente, tot mai rapide, dar și mai sofisticate, pentru a ne construi – în esență – reziliența ca stat și ca societate, respectiv capacitatea de a rezista în fața crizelor și de a deveni mai eficienți în gestionarea lor și a celor viitoare.

Acest demers presupune implicarea în procesele de consolidare a parteneriatelor cu statele  care împărtășesc aceleași valori, precum și diminuarea sau chiar eliminarea dependenței de acei actori care promovează abordări contrare și care ne afectează capacitatea de a ne atinge obiectivele, inclusiv cele de politică externă.

Prin aceasta linie de conduită, voi putea asigura protejarea mai bună a valorilor, intereselor și obiectivelor României și ale cetățenilor noștri. Dincolo de faptul că pentru construirea rezilienței avem nevoie de o capacitate de acțiune profesionistă, fără precedent, este și mai necesară menținerea direcției strategice și în același timp principiale, în cadrul acțiunii noastre diplomatice.

În egală măsură, voi dezvolta  o comunicare mai eficientă, mai aproape de cetățeni, care să reflecte substanța și complexitatea activității diplomatice și a obiectivelor naționale de politică externă, inclusiv prin implicarea crescută a societății civile.

În exercitarea responsabilităților prezidențiale voi urmări dezvoltarea dimensiunii de prognoză, pentru evaluarea tendințelor la nivelul relațiilor internaționale, pentru a pregăti adecvat răspunsuri și inițiative de politică externă, în anticiparea unor potențiale riscuri, amenințări și provocări.

În mandatul meu, România își va atinge obiectivele pe baza celor trei piloni esențiali ai politicii sale externe: creșterea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană (UE) și, respectiv, Alianța Nord-Atlantică (NATO) precum și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), concomitent cu susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale, a stabilității și securității atât în regiune, cât și la nivel global, cu promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, susținerea fermă a multilateralismului eficient și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, care vor rămâne elemente esențiale.

În contextul evoluțiilor critice din Ucraina, ca urmare a războiului de agresiune dus de Rusia, evoluții care sunt de maximă importanță și relevanță geostrategică pentru România și ținând cont de consecințele speciale, pe multiple paliere, în special în plan securitar și economic, politica externă a României trebuie să continue să fie dinamică, pro-activă și alertă.

Consolidarea rezilienței la nivel statal și al organizațiilor internaționale, inclusiv întărirea capacității de combatere a acțiunilor ostile de tip hibrid și a celor de dezinformare, importanța consolidării legăturii transatlantice și clarificarea dezbaterii privind autonomia strategică a UE, importanța promovării dreptului internațional și a valorilor democratice, importanța esențială a multilateralismului și nevoia eficientizării cooperării internaționale și a acțiunii organizațiilor internaționale, inclusiv angajamentul față de partenerii cu care împărtășim viziuni similare la nivel internațional – vor reprezenta direcții de acțiune pe care le voi urma, cu determinare, pentru atingerea obiectivelor  de politică externă ale României.

Acțiunea politicii externe va fi orientată pentru profilarea României drept un stat solidar, activ și responsabil, acționând multisectorial și promovând coordonarea pentru limitarea și finalmente lichidarea efectelor agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei în plan securitar, socio-economic, energetic, alimentar și umanitar.

În exercitarea atribuțiilor prezidențiale, voi promova  liniile  strategice de politică externă a României, privind:

Consolidarea și amplificarea acțiunii României în contextul euro-atlantic.

• România își va menține angajamentul față de integrarea și consolidarea relațiilor în cadrul organizațiilor euro-atlantice, precum NATO și Uniunea Europeană. Aceasta include nu doar respectarea angajamentelor asumate, dar și participarea activă la inițiativele de securitate colectivă ale NATO, în special în contextul amenințărilor emergente din regiunea Mării Negre. România va sprijini coeziunea și dezvoltarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, promovând o abordare unitară în fața provocărilor regionale si globale.
• Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, voi continua să susțin, activ, eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova, având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova, precum și viziunea spațiului comun din perspectiva integrării europene.
• Voi acorda o atenție deosebită consolidării parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale, precum și explorării oportunităților de dezvoltare a unor relații importante pentru România.
• Securitatea Energetică: În contextul crizelor energetice și al dependenței de resursele externe, România va deveni un hub regional de energie. Aceasta implică diversificarea surselor de energie, dezvoltarea infrastructurii energetice și promovarea proiectelor de interconectare cu statele vecine. România va juca un rol crucial în consolidarea securității energetice a UE, prin promovarea resurselor locale, inclusiv gaze naturale și energie regenerabilă.
• Diplomația Regională: România își va asuma rolul de lider în regiunea Europei de Sud-Est, promovând stabilitatea și cooperarea cu țările vecine.
• În Balcanii de Vest, România va susține în continuare, activ și vocal, avansarea politicii de extindere și perspectiva integrării europene a partenerilor care îndeplinesc criteriile agreate, inclusiv standardele europene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.
• România se va angaja în dialogul diplomatic și activitățile de cooperare regională pentru a aborda provocările comune, cu care se confruntă statele din Regiunea Marii Negre.
• Voi organiza, profesionist, demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a consolidării Uniunii Economice și Monetare.
• Voi folosi întreaga resursă pozitivă în relația partenerială cu SUA pentru ca demersurile active privind aderarea României la programul Visa Waiver să se finalizeze, cât mai curând.

Dezvoltarea dimensiunii diplomației economice și aderarea României la OCDE

• Voi urmări activ consolidarea evoluțiilor pozitive în atragerea de investiții străine și identificarea de oportunități investiționale pentru companiile din România, precum și stimularea schimburilor comerciale.
• O prioritate strategică se va axa pe continuarea demersurilor intense de susținere a aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică/OCDE, astfel încât să se atingă obiectivul aderării în 2026. România va continua să se implice activ în proiectele dezvoltate de OCDE, în finanțarea proiectelor și programelor dezvoltate de OCDE, contribuind la dezvoltarea standardelor internaționale în materie de guvernanță și pregătind, totodată, condițiile pentru exercitarea, după încheierea procesului de aderare, a statutului de membru OCDE.

Românii din afara granițelor

• În exercițiul mandatului prezidențial, voi acționa cu toate resursele aflate la dispoziție pentru prezervarea și afirmarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a românilor din afara granițelor. Aceștia trebuie să se bucure de drepturi depline și acces la servicii administrative digitale și moderne și o mobilitate deplină dinspre sau către România, atât pentru relocare, dar și pentru antreprenoriat, educație, turism sau cultură.
• Voi face demersuri de consolidare și diversificare a măsurilor de sprijin pentru comunitățile românești din afara granițelor țării, inclusiv prin oferirea de servicii, asistență și protecție consulară prompte și de înaltă calitate, astfel încât drepturile cetățenilor români sa fie respectate atât în statele membre UE, cât și în state terțe.

Promovarea Drepturilor Omului și a Valorilor Democratice

• Pe plan internațional, România va promova respectarea drepturilor omului și valorile democratice. Aceasta implică activități diplomatice în cadrul organizațiilor internaționale precum ONU, OSCE și Consiliul Europei. România își va manifesta susținerea pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, atât în țările vecine, cât și la nivel global.

În exercitarea atribuțiilor prezidențiale, voi promova principalele linii strategice privind politica de apărare a României în contextul regional și internațional actual.

Amplificarea relevanței și a recunoașterii inclusiv din perspectiva militară, a rolului României în asigurarea securității spațiului euro-atlantic.

• România își consolidează angajamentul față de NATO și Uniunea Europeană ca piloni esențiali ai securității naționale și globale. Participarea activă la misiunile comune NATO este o prioritate, dezvoltând un parteneriat robust și solid, ca răspuns la amenințările, tot mai agresive, la adresa spațiului euro-atlantic.

Securitatea Mării Negre

• Datorită poziției strategice la Marea Neagră, România recunoaște importanța securității maritime în contextul necesității apărării stabilității regionale. Colaborarea cu aliații din regiune și implementarea unor politici de apărare care să asigure securitatea maritimă sunt esențiale.
• România va susține o prezență permanentă, militară aliată, în Marea Neagră, având în vedere provocările actuale, inclusiv activitățile militare ale Federației Ruse în zonă.

Modernizarea Capacităților Militare

• O prioritate strategică pentru România este modernizarea forțelor armate, pentru a răspunde provocărilor emergente. Investiții în echipamente, tehnologii de apărare și pregătirea personalului militar sunt esențiale. Acest proces de modernizare include și achiziționarea de tehnologii avansate, cum ar fi sistemele de apărare aeriană și capabilitățile cibernetice.

Cooperarea Regională

• România își asumă un rol activ în contextul cooperării regionale pentru apărare. Parteneriatele cu statele vecine, în special prin intermediul inițiativelor de securitate deja operaționale, la inițiativa României sunt esențiale pentru abordarea provocărilor comune din Europa de Sud-Est. Aceasta include colaborarea la nivelul sistemelor de siguranță națională, planificare comună și operaționalizare împreună cu partenerii din spațiul euro-atlantic.

Siguranța Cibernetică

• În era digitală, România recunoaște importanța securității cibernetice ca parte integrantă a apărării naționale. Dezvoltarea de strategii pentru protejarea infrastructurii critice, a sistemelor informaționale și prevenirea atacurilor cibernetice reprezintă o prioritate. România va continua sa colaboreze cu partenerii internaționali pentru a dezvolta capacitățile necesare în acest domeniu.

Dezvoltarea unei Capacități de Reacție Rapidă

• România va dezvolta o capacitate de reacție rapidă care să poată răspunde provocărilor emergente pe cele două direcții-apărare și descurajare.

Diplomația de Securitate

• Politica de apărare a României este strâns legată de diplomația de securitate, care vizează consolidarea relațiilor bilaterale și multilaterale cu parteneri strategici.

Dimensiunile diplomatice și militare reprezintă direcțiile de acțiune fundamentală -în responsabilitatea directă a Președintelui României- privind recunoașterea rolului țării noastre ca și contributor robust privind apărarea spațiului euro-atlantic.

Situația de insecuritate care amenință România este una fără precedent după cel de-al doilea război mondial.

ACUM ORI NICIODATĂ ROMÂNIA TREBUIE APĂRATĂ INCLUSIV DE PERICOLUL DE RĂZBOI.

ÎMI ASUM ACEASTĂ RESPONSABILITATE!

LA FINAL: UN NOU ÎNCEPUT PENTRU ROMÂNIA RESPECTATĂ

Alegerea noului Președinte al României nu trebuie să fie numai un final de campanie electorală, ci semnalul pentru o înnoire reală a societății românești.

Președintele este șeful statului și are ca responsabilitate să lucreze alături de români pentru o viață mai bună, stabilă, prosperă și într-o continuă modernizare. Modernizarea e cu atât mai importantă cu cât lumea în care trăim este într-o continuă schimbare, îndreptându-se spre o nouă ordine globală.

Pentru a fi printre câștigătorii acestei noi ordini avem nevoie de un Președinte diplomat, dar puternic, care să lupte pentru români, în plan extern și intern și care să ne reprezinte cu demnitate și onoare.

Este important să ridicăm cât mai mulți români din sărăcie, în clasa de mijloc, și să devenim împăcați cu noi înșine, să învățam să ne respectăm între noi și să avem respect pentru reguli. Astfel, speranța de mai bine va deveni realitate, românii vor avea șansa unei educații bune, unei slujbe sau unei pensii din care să trăiască decent alături de familiile lor și vor duce o viață în siguranță, trăită în demnitate și respect.

Însă pentru asta, românii trebuie să aleagă corect.

Avem o economie în recesiune, cu a doua cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană dar pe care guvernanții se străduiesc să ne-o prezinte în creștere și în termeni pozitivi. Evident cifrele false nu se simt în buzunarele românilor și nici în mediul privat. Greul economiei e dus în continuare de antreprenori, pe care statul condus de actuala Guvernare nu îi respectă. Eu voi schimba ca Președinte lucrurile acestea, urmărind binele comun.

Am suferit ca imagine în ultimii ani. Trebuie să încheiem acest capitol și să arătăm lumii că suntem un popor care merită tot respectul. Ca viitor Președinte vreau să lucrez cu românii din țară și de peste hotare, să arătăm că sunt atât serioși și consecvenți, cât și un actor cheie în regiune, în Uniunea Europeană și în NATO.

Voi media între puterile statului, precum și între stat și societate.

Împreună, putem moderniza ROMÂNIA și putem trăi cu toții mai bine și mai fericiți. Dacă românii vor trăi bine și vor avea conștiința faptului că, în mandatul meu, se încheie tranziția noastră spre o societate modernă, misiunea mea va fi îndeplinită și respectul pentru omul politic ca om de stat va fi restaurat.

În calitate de Președinte al Tuturor Românilor,

VOI REPREZENTA CU MÂNDRIE STATUL ROMÂN, VOI FI GARANTUL INDEPENDENȚEI NAȚIONALE, AL UNITĂȚII ȘI AL INTEGRITĂȚII TERITORIALE A ȚĂRII.

Vă invit să pășim pe acest drum și să clădim împreună ROMÂNIA Respectată!